Exode / Kutuka 21

1. Nu atendile lingo bunee: “Zeno zili milembe za kubakakizia:
1. « Voici les lois que tu leur donneras.
1. Nu atendile lingo bunee: “Zeno zili milembe za kubakakizia:
2. Ndi muntu akunza mukobe uli muEbrania, nti amukitila myaka mutuba, nu mu mwaka wa mutubakamo nti enda mukandulwa.
2. Lorsque tu acquerras un esclave hébreu, son service durera six ans, la septième année il s’en ira, libre, sans rien payer.
2. Ndi muntu akunza mukobe uli muEbrania, nti amukitila myaka mutuba, nu mu mwaka wa mutubakamo nti enda mukandulwa.
3. Ndi eingila musimba mu numba zobe, nti atuke musimba; tondo ndi eli na mukikulu gaalinga nobe nti atuke na mukazi wage.
3. S’il est venu seul, il s’en ira seul, et s’il était marié, sa femme s’en ira avec lui.
3. Ndi eingila musimba mu numba zobe, nti atuke musimba; tondo ndi eli na mukikulu gaalinga nobe nti atuke na mukazi wage.
4. Ndi mukota wage amusongela mukikulu, nu amubutila bana bamulume aba kinga, nti mukikulu nu bana bage beli ba mukota, nu wamulume wenyene akandulwe.
4. Si son maître le marie et que sa femme lui donne des fils ou des filles, la femme et ses enfants resteront la propriété du maître et lui s’en ira seul.
4. Ndi mukota wage amusongela mukikulu, nu amubutila bana bamulume aba kinga, nti mukikulu nu bana bage beli ba mukota, nu wamulume wenyene akandulwe.
5. Tondo ndi mukobe atenda bunee: ‘Natunda mukota wane nu mukazi wane nu bana bane, nu nsyatunda kukandulwa,’
5. Mais si l’esclave dit: J’aime mon maître, ma femme et mes enfants, je ne veux pas être libéré,
5. Tondo ndi mukobe atenda bunee: ‘Natunda mukota wane nu mukazi wane nu bana bane, nu nsyatunda kukandulwa,’
6. nti mukota wage ende nage ku Kalaga, nu gago avwe nage ku lwibi aaba ku iyango lya lwibi nu kubotola kutuzi kwage na kyuma. Kumbusa kwa kukitwa bubo, nti eli mukobe ku kalamo kage kansania.
6. son maître le fera s’approcher de Dieu, il le fera s’approcher du vantail ou du montant de la porte; il lui percera l’oreille avec un poinçon et l’esclave sera pour toujours à son service.
6. nti mukota wage ende nage ku Kalaga, nu gago avwe nage ku lwibi aaba ku iyango lya lwibi nu kubotola kutuzi kwage na kyuma. Kumbusa kwa kukitwa bubo, nti eli mukobe ku kalamo kage kansania.
7. Ndi muntu akunzia mukinga wage kuba kalemba, nti ntatuke anga bukutuka bakobe bamulume.
7. Si quelqu’un vend sa fille comme servante, elle ne s’en ira pas comme s’en vont les esclaves.
7. Ndi muntu akunzia mukinga wage kuba kalemba, nti ntatuke anga bukutuka bakobe bamulume.
8. Ndi ntatananizia mukota wage wamusombwede kuba wage, nti eitabizia buno akululwe, tondo ntanavwama kumukunzia ku bageni, kubuno amukitide bubi.
8. Si elle déplaît à son maître qui se l’était destinée, il la fera racheter; il ne pourra la vendre à un peuple étranger, usant ainsi de fraude envers elle.
8. Ndi ntatananizia mukota wage wamusombwede kuba wage, nti eitabizia buno akululwe, tondo ntanavwama kumukunzia ku bageni, kubuno amukitide bubi.
9. Ndi muntu asombolela musikila wage mukinga umozi, nti eingizia wozo mukinga mu numba zage anga mukinga wage wakubuta.
9. S’il la destine à son fils, il la traitera selon la coutume en vigueur pour les filles.
9. Ndi muntu asombolela musikila wage mukinga umozi, nti eingizia wozo mukinga mu numba zage anga mukinga wage wakubuta.
10. Kungwa asonga ungo mukikulu, nti nteida kukasa ku mutangi idia nu nsulu nu bitondo byage by’isonga.
10. S’il prend pour lui-même une autre femme, il ne diminuera pas la nourriture, le vêtement ni les droits conjugaux de la première.
10. Kungwa asonga ungo mukikulu, nti nteida kukasa ku mutangi idia nu nsulu nu bitondo byage by’isonga.
11. Ndi ntamukasa bitondo bibino bisatu, nti amukandula geteli mpolo.
11. S’il la frustre de ces trois choses, elle s’en ira sans rien payer, sans verser d’argent.
11. Ndi ntamukasa bitondo bibino bisatu, nti amukandula geteli mpolo.
12. Wozo walibula muntu nu akua, nti lebelebe eitwe.
12. « Quiconque frappe quelqu’un et cause sa mort sera mis à mort.
12. Wozo walibula muntu nu akua, nti lebelebe eitwe.
13. Tondo ndi ntabezaga akumukambila nu Kalaga amubika mu kuboko kwage, nti namubikile kiziki ky’itinino.
13. S’il ne l’a pas traqué mais que Dieu l’a mis à portée de sa main, je te fixerai un lieu où il pourra se réfugier.
13. Tondo ndi ntabezaga akumukambila nu Kalaga amubika mu kuboko kwage, nti namubikile kiziki ky’itinino.
14. Tondo ndi muntu akambila munyage, nu kumwita, nti mwamutikya ku kasenga kane ka kayulo nu kumwita.
14. Mais si un homme va jusqu’à en tuer un autre par ruse, tu l’arracheras même de mon autel pour qu’il soit mis à mort.
14. Tondo ndi muntu akambila munyage, nu kumwita, nti mwamutikya ku kasenga kane ka kayulo nu kumwita.
15. Unsania walibula isi aba nina, nti atunganana kwitwa.
15. Qui frappe son père ou sa mère sera mis à mort.
15. Unsania walibula isi aba nina, nti atunganana kwitwa.
16. Unsania wiba muntu nu kumukunzia aba asangwa nage mu kuboko kwage, nti atunganana kwitwa.
16. Qui enlève un homme — qu’il l’ait vendu ou qu’on le trouve en sa possession — sera mis à mort.
16. Unsania wiba muntu nu kumukunzia aba asangwa nage mu kuboko kwage, nti atunganana kwitwa.
17. Unsania walinga isi aba nina, atunganana kwitwa.
17. Qui maudit son père ou sa mère sera mis à mort.
17. Unsania walinga isi aba nina, atunganana kwitwa.
18. Ndi bantu basaka, nu umozi alibula munyage n’ikozi aba na kinkunya kyage, nu walibulagwa ntakua tondo asamba na bibyo bituto,
18. « Si des hommes se querellent et que l’un frappe l’autre avec une pierre ou avec le poing de telle sorte qu’il n’en meure pas mais doive garder le lit, s’il se relève et peut circuler dehors, fût-ce appuyé sur un bâton,
18. Ndi bantu basaka, nu umozi alibula munyage n’ikozi aba na kinkunya kyage, nu walibulagwa ntakua tondo asamba na bibyo bituto,
19. nu azanzuka nu kutabanga kumbuga na musumbo wage, nti wozo wamulibwide asigililwa, tondo alige wozo waalibwide ku nkungu zage zaasamba nu kumusakizia nunsania.
19. celui qui a frappé sera quitte, mais il devra le dédommager pour son immobilisation et le soigner jusqu’à sa guérison.
19. nu azanzuka nu kutabanga kumbuga na musumbo wage, nti wozo wamulibwide asigililwa, tondo alige wozo waalibwide ku nkungu zage zaasamba nu kumusakizia nunsania.
20. Ndi muntu alibula mukiti aba kalemba kage na kati aaba nu akua, nti wozo muntu asungibwe.
20. Si quelqu’un frappe son esclave ou sa servante avec un bâton et que celui-ci meure sous sa main, il subira la vengeance.
20. Ndi muntu alibula mukiti aba kalemba kage na kati aaba nu akua, nti wozo muntu asungibwe.
21. Tondo ndi mukiti aba kalemba asigala nu ntakua ku kindi kimozi aba bindi bibili, nti wozo muntu ntasungibwa, kubuno mukiti nu kalemba beli bikulo byage.
21. Mais s’il survit un jour ou deux il ne sera pas vengé, car il a été acquis à prix d’argent.
21. Tondo ndi mukiti aba kalemba asigala nu ntakua ku kindi kimozi aba bindi bibili, nti wozo muntu ntasungibwa, kubuno mukiti nu kalemba beli bikulo byage.
22. Ndi bantu bakusaka nu balibula mukikulu mwimisu nu iyimi lyage lyatuka tondo ntaba na lungo lusambo aba lubaba, nti wozo wamulibwide aliga bikulo anga bwatunda iba wa mukikulu nu anga bwatula ngatu.
22. Si des hommes, en se battant, bousculent une femme enceinte et que celle-ci avorte mais sans autre accident, le coupable paiera l’indemnité imposée par le maître de la femme, il paiera selon la décision des arbitres.
22. Ndi bantu bakusaka nu balibula mukikulu mwimisu nu iyimi lyage lyatuka tondo ntaba na lungo lusambo aba lubaba, nti wozo wamulibwide aliga bikulo anga bwatunda iba wa mukikulu nu anga bwatula ngatu.
23. Tondo ndi mukikulu eli na lungo lusambo aba lukuo, nti lusungio lwabe bumozi, lwabe kutikya kalamo ku kalamo,
23. Mais s’il y a accident, tu donneras vie pour vie,
23. Tondo ndi mukikulu eli na lungo lusambo aba lukuo, nti lusungio lwabe bumozi, lwabe kutikya kalamo ku kalamo,
24. liso ku liso, linyo ku linyo, kuboko ku kuboko, kugulu ku kugulu,
24. oeil pour oeil, dent pour dent, pied pour pied,
24. liso ku liso, linyo ku linyo, kuboko ku kuboko, kugulu ku kugulu,
25. kugia ku kugia, kyulu ku kyulu, bituto ku bituto.
25. brûlure pour brûlure, meurtrissure pour meurtrissure, plaie pour plaie.
25. kugia ku kugia, kyulu ku kyulu, bituto ku bituto.
26. Ndi muntu alibula liso lya mukiti wage aba lya kalemba kage, nu kulibugia, nti amukandula ku kabamba ka liso lyage.
26. Si un homme frappe l’oeil de son esclave ou l’oeil de sa servante et l’éborgne, il lui rendra la liberté en compensation de son oeil.
26. Ndi muntu alibula liso lya mukiti wage aba lya kalemba kage, nu kulibugia, nti amukandula ku kabamba ka liso lyage.
27. Ndi muntu alibula linyo lya mukiti aba lya kalemba kage nu kulitikya, nti amukandula ku kabamba ka linyo lyage.
27. Et s’il fait tomber une dent de son esclave ou une dent de sa servante, il lui rendra la liberté en compensation de sa dent.
27. Ndi muntu alibula linyo lya mukiti aba lya kalemba kage nu kulitikya, nti amukandula ku kabamba ka linyo lyage.
28. Ndi mulume wa ngombe alibula muntu, aba wamulume aba mukikulu, na mega nu wozo muntu akua, lebelebe ngombe zezo ziswe makozi aaba nu zakua nu misuna zazo tazibwe, tondo nyene ngombe ntasungibwe.
28. Si un boeuf encorne un homme ou une femme et cause sa mort, le boeuf sera lapidé et l’on n’en mangera pas la viande, mais le propriétaire du boeuf sera quitte.
28. Ndi mulume wa ngombe alibula muntu, aba wamulume aba mukikulu, na mega nu wozo muntu akua, lebelebe ngombe zezo ziswe makozi aaba nu zakua nu misuna zazo tazibwe, tondo nyene ngombe ntasungibwe.
29. Tondo ndi mulume wa ngombe agomezie na kulibula na mega nu nyene zo atondilwe na bantu, nu ntaswikile zo, nu ndi zita muntu wamulume aba mukikulu, nti zezo ngombe zitwa na makozi gamozi na nyene zo.
29. Mais si le boeuf donnait déjà de la corne auparavant, et que le propriétaire, averti de cela, ne l’a pas surveillé, s’il cause la mort d’un homme ou d’une femme, ce boeuf sera lapidé et son propriétaire sera mis à mort.
29. Tondo ndi mulume wa ngombe agomezie na kulibula na mega nu nyene zo atondilwe na bantu, nu ntaswikile zo, nu ndi zita muntu wamulume aba mukikulu, nti zezo ngombe zitwa na makozi gamozi na nyene zo.
30. Tondo ndi abikilwe idigo anga mwima, nti alige lilyo idigo nu kukulula kalamo kage.
30. Si on lui impose une rançon, il devra donner pour le rachat de sa vie tout ce qui lui est imposé.
30. Tondo ndi abikilwe idigo anga mwima, nti alige lilyo idigo nu kukulula kalamo kage.
31. Mulembe wono guli ku mulume wa ngombe wita musikila aba mukinga.
31. Si c’est un garçon ou une fille qu’il encorne, on le traitera selon cette coutume.
31. Mulembe wono guli ku mulume wa ngombe wita musikila aba mukinga.
32. Ndi mulume wa ngombe eita mukiti aba kalemba na mega, nti ngombe zitwa na makozi nu nyene zo alige mukota wa mukiti aba kalemba byindi bya feza makumi masatu.
32. Si c’est un esclave ou une servante que le boeuf encorne, son propriétaire versera le prix — 30 sicles — à leur maître, et le boeuf sera lapidé.
32. Ndi mulume wa ngombe eita mukiti aba kalemba na mega, nti ngombe zitwa na makozi nu nyene zo alige mukota wa mukiti aba kalemba byindi bya feza makumi masatu.
33. Ndi muntu okula kyundundu aba ndi omba kyundundu nu ntakikukila lingo, nu ngombe aba mpunda zakoloka mukyo,
33. Si quelqu’un laisse une citerne ouverte, ou si quelqu’un creuse une citerne sans la couvrir et qu’un boeuf ou un âne y tombe,
33. Ndi muntu okula kyundundu aba ndi omba kyundundu nu ntakikukila lingo, nu ngombe aba mpunda zakoloka mukyo,
34. nti nyene kyundundu alige bukunza bwazo nu nyama zakule nti zili zage.
34. le propriétaire de la citerne indemnisera, il dédommagera en argent son propriétaire, et la bête morte sera pour lui.
34. nti nyene kyundundu alige bukunza bwazo nu nyama zakule nti zili zage.
35. Ndi mulume wa ngombe eita ngombe z’ungo muntu, nti bakunzia ngombe zezo zitakua nu kubegania bukunza bwazo gabasamba, nu nti babegania zezo ngombe zakua bulingilingi.
35. Si le boeuf de quelqu’un frappe le boeuf d’autrui et cause sa mort, les propriétaires vendront le boeuf vivant et s’en partageront le prix, ils se partageront aussi la bête morte.
35. Ndi mulume wa ngombe eita ngombe z’ungo muntu, nti bakunzia ngombe zezo zitakua nu kubegania bukunza bwazo gabasamba, nu nti babegania zezo ngombe zakua bulingilingi.
36. Tondo ndi bantu bamenyine buno wozo mulume wa ngombe agomezie kulibula engo ngombe na mega nu nyene zo ntamulangile, nyene zo atunganana kuliga ngombe ku ngombe nu zezo zakule zibe zage.
36. Mais s’il est notoire que le boeuf donnait de la corne auparavant, et que son propriétaire ne l’a pas surveillé, il donnera un boeuf vivant en compensation du boeuf mort, et la bête morte sera pour lui.
36. Tondo ndi bantu bamenyine buno wozo mulume wa ngombe agomezie kulibula engo ngombe na mega nu nyene zo ntamulangile, nyene zo atunganana kuliga ngombe ku ngombe nu zezo zakule zibe zage.
37.
37. « Si quelqu’un vole un boeuf ou un agneau puis l’abat et le vend, il rendra cinq têtes de gros bétail pour le boeuf et quatre têtes de petit bétail pour l’agneau.
37.
×